Constrangerea morala ce determina făptuitorul sa comisa o fapta penala

Constrangerea morala ce determina făptuitorul sa comisa o fapta penala

by #recuperari-asigurari

constrangerea morala

Constrangerea morala reprezinta o cauza de neimputabilitate constând în acțiunea unei persoane exercitata asupra psihicului unei alte persoane prin amenințarea cu un pericol grav, iminent, inevitabil și injust. Aceasta acțiune are drept urmare lipsirea făptuitorului de posibilitatea deținerii controlului asupra voinței sale. Astfel, sub stăpânirea acestei temeri grave făptuitorul este determinat sa comita o fapta penala. In aceasta situație făptuitorul este responsabil, conștient de fapta sa. Insa, nu poate decide liber ce comportament sa urmeze, fiindu-i afectata libertatea de voință. Prin urmare nu i se poate imputa săvârșirea faptei.

1. Condițiile necesare pentru a se retine constrangerea morala

A. Existenta unei constrângeri asupra psihicului unei persoane de către o alta persoana, prin amenințarea cu un pericol grav

Constrangerea morala nu poate fi exercitata decât de către o alta persoana. Spre deosebire de constrângerea fizica, constrangerea morala afectează libertatea de voință (nu pe cea de acțiune). De asemenea, constrangerea morala are ca sursa numai acțiunea umana, nu și pe cea a unui animal sau a unui fenomen natural. Amenințarea se poate realiza în mod direct, indirect, în scris, oral, prin mijloace de comunicare la distanta, etc.
Raul cu care se amenință trebuie sa fie grav (de natura sa produce repercursiuni ireversibile sau greu de înlăturat), iminent (nu eventual), inevitabil (altfel decât prin comiterea faptei), injust și proporțional (cu urmarea faptei prevazute de legea penala ce se solicita a fi săvârșită). Pericolul trebuie sa privească persoana făptuitorului sau o alta persoana. Consecința amenințării este ca făptuitorul decide comiterea faptei penale solicitata (explicit ori implicit) de către constrângător. Astfel. făptuitorul nu are alta alternativa decât comiterea faptei prevazute de legea penala.
In sarcina constrângătorului se va retine participația improprie sub forma instigării la fapta penala a celui constrâns.
Constrangerea morala trebuie sa existe la momentul la care făptuitorul săvârșește fapta prevazuta de legea penala. Iar în cazul infracțiunilor continue, continuate, pe tot parcursul săvârșirii faptei. In cazul faptelor omisive constrângerea trebuie sa subziste pe toată durata de timp în care făptuitorul avea obligația de a acționa. In cazul concursului de infracțiuni, constrangerea morala trebuie sa existe la momentul comiterii fiecărei infracțiuni concurente.

B. Constrangerea morala sa fie irezistibila

Persoana constrânsă sa nu poată opune o rezistenta eficace acțiunii de constrângere. De asemenea, făptuitorul (cel constrâns) trebuie sa acționeze. Acesta nu poate opta intre a acționa și a nu realiza fapta penala. Aprecierea caracterului irezistibil se realizează in concreto. Se va avea în vedere particularitățile psihice ale persoanei constrânse, împrejurările, intensitatea acesteia, etc.

C. Fapta săvârșită sub imperiul constrângerii fizice sa fie prevazuta de legea penala și nejustificata

Fapta penala poate fi săvârșită printr-o acțiune, însa aceasta poate fi realiza și printr-o inacțiune. De asemenea, fapta penala poate rămâne în forma tentative sau poate fi consumata. Săvârșirea faptei trebuie sa fi fost solicitata direct sau indirect de cel care exercita constrangerea morala. Fapta penala poate fi săvârșită în calitate de autor sau de participant. Daca făptuitorul continua săvârșirea faptei după ce constrangerea morala a încetat, atunci va răspunde penal.

2. Efectele produse de constrangerea morala

  • Înlătură caracterul penal al faptei comise sub imperiul constrângerii morale. Astfel, nu pot fi aplicate făptuitorului pedepse sau măsuri educative. Insa pot fi aplicate acestuia măsuri de siguranță, cu excepția confiscării extinse. Cu privire la aceasta din urma măsură de siguranță, se poate dispune doar dacă se dispune o soluție de condamnare.
  • Constrangerea morala produce efecte numai in personam. Ceea ce înseamnă ca efectele sale nu se răsfrâng și asupra participanților.
  • Daca se constatata constrangerea morala în cursul urmăririi penale procurorul va dispune clasarea. Iar dacă se constanta în cursul judecații, instanta ca dispune achitarea.
  • Înlătură răspunderea delictuala a făptuitorului.
  • Persoana care exercita actele de constrângere asupra făptuitorului va răspunde penal (pentru participație improprie) și civil (pentru prejudiciul cauzat prin fapta comisa).