Legitima aparare - Legitima aparare prezumata

Legitima apărare – Legitima apărare prezumata

by #recuperari-asigurari

Legitima apărare – Legitima apărare prezumata

legitima apărareLegitima apărare este plasata de Codul penal în rândul cauzelor justificative care operează în rem. In vechiul Cod, legitima apărare era întemeiata pe lipsa de vinovăție celui care se apară. Legitima apărare reprezinta cauza justificativa care înlătura caracterul penal al faptei. Aceasta constând în apărarea realizata prin săvârșirea unei fapte prevazute de legea penala. Fapta săvârșita pentru a împiedica un atac material, direct, imediat și injust. Care pune în pericol persoana celui care se apară, a altuia, drepturile acestora sau un interes general. Dacă apărarea este proporționala cu gravitatea atacului. Excesului justificat de apărare reprezinta drept cauza de neimputabilitate în art. 26 C.pen., sub denumirea de exces neimputabil.
 
Pentru a putea fi invocata aceasta cauza justificativa trebuie îndeplinite anumite condiții. Condiții ce privesc atacul, cât și condiții care privesc apărarea. In lipsa cărora fapta nu va înlătura caracterul penal al faptei.

Condiții privind atacul

  • Existenta unui atac material:

Atacul se poate exercita prin violenta fizica sau prin mijloace ce pun în pericol valoarea protejata. Poate consta într-o fapta comisivă, fapta omisiva proprie, ori într-o fapta omisiva improprie. In ipoteza în care prin omisiune se aduce atingere valorii sociale protejate de norma penala. Nu este întotdeauna necesar pentru acesteia ca atacul sa se materializeze într-o infracțiune. Nu va constitui atac material atacul exercitat prin violente verbale sau scrise. Ori existenta unei stări de conflict anterioare, fără ca aceasta sa fie urmata de acte de violenta fizica. Riposta la astfel de atacuri se poate plasa în spațiul provocării. – însa reprezinta o circumstanță atenuanta legala.
  • Atacul sa fie direct:

Atacul sa creeze un pericol care amenință direct persoana și drepturile acesteia ori un interes general. Nu este necesara existenta unui conflict fizic nemijlocit intre subiecți. Insa nici nu trebuie sa existe intre acestea un obstacol pe care agresorul nu îl poate depăși.
  • Atacul sa fie imediat:

Atacul trebuie sa fie actual sau iminent pentru a se retine starea de legitima apărare a făptuitorului. Caracterul direct al atacului se va retine și în cazul în care fapta rămâne în faza actelor de pregătire a săvârșirii unei infracțiuni. Când atacul consta într-o infracțiune caracterul imediat se pierde prin consumarea acesteia. Legitima apărare se retine și în situația în care a fost realizata numai o tentativa la infracțiune. ex: în cazul tentativei la omor. – când activitatea infracționala a fost întrerupta de intervenția strigatului public. Exista situații în care caracterul imediat al atacului persista și în intervalul de timp după comiterea faptei. Spre exemplu: infracțiunile de rezultat reversibil. Astfel ca și în cazul acestor infracțiuni se poate retine starea de legitima apărare. (ex, când victima, după ce a fost tâlhărita, exercita violente asupra infractorului pentru a-și recupera bunul). In ipoteza infracțiunilor ireversibile consumarea atacului este simultana cu consumarea infracțiunii.
  • Atacul sa fie injust:

Pentru a se retine legitima apărare este necesar ca atacul sa fie exercitat de către o persoana responsabila și sa nu fie permis de lege. Ex: opunerea de rezistenta la prinderea în flagrant de către organele de politie, prin comiterea faptei penale. Nu poate justifica retinerea legitimei apărări a făptuitorului, întrucât atacul nu este injust). Nu se poate vorbi de caracterul just/injust al unui animal. Cu excepția situației în care animalul este determinat sa acționeze astfel de către o persoana. Nu se poate admite legitima apărare în cazul acțiunilor care sunt ele însele acoperite de legitima apărare. -lipsind caracterul injust. Terțul care intervine în sprijinul atacatorului nu poate beneficia de starea de legitima apărare. Deoarece acțiunea celui care se apară nu avea un caracter injust. Insa dacă, apărarea depășește limitele proporționalității, ea devine injusta. Si poate genera o legitima apărare. Nu este necesar pentru retinerea legitimei apărări ca atacul sa constea:. a) întotdeauna în săvârșirea unei fapte prevazute de legea penala. b) și nici ca aceasta sa fie săvârșita cu intenție. Astfel, legitima apărare se poate retine și în situația în care exista un atac injust comis din culpa. Pentru a se retine cauza justificativa. în situația atacului provenit din partea unei persoane iresponsabile. este necesar ca cel care se apară sa nu cunoască starea de iresponsabilitate a agresorului. In situația în care cunoaște iresponsabilitatea se analizeze condițiile stării de necesitate. Daca apărarea este realizata de către un iresponsabil. împotriva atacului provenit din partea unui persoane responsabile. vor fi incidente dispozițiile privind iresponsabilitatea. (cauza de neimputabilitate). numai dacă nu sunt îndeplinite condițiile privind starea de legitima apărare. Care, fiind cauza justificativa, are prioritate.
  • Atacul sa fie îndreptat împotriva celui care se apară. Împotriva altei persoane, a drepturilor acestora ori a unui interes general:

Atacul poate viza una sau mai multe persoane fizice ori persoane juridice și drepturile acestora, un interes general. In cazul în care o persoana încearcă sa se sinucidă, acțiunea sa constituie un atac în sensul prevazut de art. 19 alin. (2) C.pen., fata de care se poate interveni în stare de legitima apărare.

Condiții privind apărarea

  • Apărarea trebuie sa constituie o fapta prevazuta de legea penala:

Se va retine starea de legitima apărare atât în stituatia în care fapta agresorului este consumata. Dar și în situația în care fapta acestuia rămâne în forma tentativei. Nu prezintă importanta încadrarea juridica a faptei. Fapta prevazuta de legea penala poate fi săvârșita cu intenție, praeterintentie sau din culpa. Putând fi săvârșita fie de cel împotriva căruia se îndreaptă atacul, fie de o alta persoana. Insa, este necesar ca cel care exercita apărarea sa fie conștient de existenta atacului și de implicațiile faptei sale.
  • Apărarea sa fie necesara pentru respingerea atacului:

Apărarea trebuie realizata intre momentul în care atacul a devenit iminent și momentul în care s-a consumat. Trebuie ca apărarea sa fie apta prin natura ei sa înlăture atacul. Starea de legitima apărare prevede ca apărarea nu trebuie sa fie prematura și nici tardiva. Trebuie ca apărarea sa aibă un caracter idoneu. Adica sa fie apta pentru a conduce la respingerea atacului. In acest sent se apreciază în abstracto (având în vedere natura actelor).
  • Apărarea trebuie îndreptata împotriva agresorului:

Persoana care se apară trebuie sa săvârșească fapta împotriva agresorului și nu împotriva unui terț. (ex: împotriva instigatorului la agresiune) ori a bunurilor agresorului. Ca excepție, exista legitima apărare și în ipoteza în care riposta se îndreaptă împotriva bunului folosit de agresor în atac. Cat și în situația în care pentru salvarea victimei din mâinile agresorului cel care se apară începe sa distrugă un bun. In cazul în care agresorul săvârșește atacul prin intermediul unui animal/câine periculos. – apărarea poate sa fie îndreptata împotriva animalului.
  • Apărarea sa fie precedata de atac.

  • Apărarea sa fie proporțională cu atacul:

Aprecierea proporționalității se realizează în funcție de împrejurările concrete. Precum și de valorile ce au fost sau ar fi putut fi afectate. Codul penal nu asimilează excesul de apărare stării de legitima apărare. Excesul de apărare exista atunci când:. “din cauza tulburării sau a temerii”. a depășit limitele unei apărări proporționale cu gravitatea pericolului. In aceasta situație este vorba de o cauza de neimputabilitate (art.26 C.pen.) care înlătură însă vinovăția, ca trăsătură generala a infracțiunii. Daca depășirea limitelor stării de legitima apărare este determinata de alte cauze. (decât tulburarea sau temerea). se va retine excesul neimputabil. (ce reprezinta o circumstanța atenuanta legala). Alinierea dreptului intern la jurisprudența CEDO. în materia dreptului la viata. impune ca numai o persoana aflata în fata unui atac material. direct. imediat. injust. îndreptat împotriva sa sau a altei persoane. prin care se pune în pericol grav numai viata. integritatea. sănătatea. sau libertatea persoanei. (iar nu drepturile acesteia). poate invoca starea de legitima apărare atunci când apărarea proporționala are ca efect. suprimarea vieții atacatorului.

Legitima apare prezumata

legitima aparareLegea instituie o prezumție relativa de legitima apărare în cazul în care:. atacul consta în fapta unei persoane de a pătrunde ori de a încerca sa pătrundă fără drept prin violenta. viclenie, efracție sau prin alte asemenea mijloace ori în timpul nopții. într-o locuința, încăpere, dependința sau loc împrejmuit ținând de acestea. Astfel, se remarca, pe de o parte.” o delimitare a spatiilor în care pătrunderea ori încercarea de pătrundere. iar, pe de alta parte, o extindere a acțiunilor de pătrundere sau încercare de pătrundere. care sunt prezumate a fi atac, prin includerea celor comise, în orice mod, în timpul nopții.

Condițiile ce trebuie îndeplinite pentru retinerea legitimei apărări prezumate:

Condiții privind atacul

Atacul trebuie sa constea într-o acțiune de pătrundere efectiva sau o încercare de pătrundere fără drept. într-o locuința, încăpere, dependința sau loc împrejmuit ținând de acestea. săvârșita prin violenta, viclenie, efracție sau prin alte asemenea mijloace ori în timpul nopții. realizata de o persoana responsabila. Astfel, pătrunderea efectiva sau încercarea de pătrundere trebuie comisa:
 
Fie în timpul zilei. – însa numai prin violenta, viclenie, efracție sau prin alte asemenea mijloace;
 
Fie în timpul nopții – indiferent de mijloacele folosite sau de modalitatea de pătrundere. Fapta trebuie comisa după ce întunericul a luat, în mod real, locul luminii. Amurgul nu face parte din noapte, spre deosebire de zori, care sunt incluse în aceasta noțiune.
 
Trebuie sa fie vorba de o încercare de pătrundere sau de o pătrundere efectiva în aceste spatii. In cazul pătrunderii prin viclenie respingerea nu poate avea loc decât după ce s-a consumat pătrunderea. pentru a determina părăsirea spațiului. Încercarea de pătrundere sau pătrunderea nu trebuie sa aibă un temei legal.

Condiții privind apărarea

Apărarea prin care se respinge pătrunderea sa constituie o fapta prevazuta de legea penala. Pentru retinerea prezumției stării de legitima apărare este necesar ca:. apărarea sa urmărească fie respingerea pătrunderii/revenirii în spatiile protejate. fie îndepărtarea atacatorului din spatiile protejate. Apărarea poate fi săvârșita de orice persoana care urmărește sa oprească pătrunderea sau. sa determine pe autorul atacului sa părăsească spațiul în care a pătruns.

Necesitatea apărării pentru respingerea atacului;

Apărarea sa fie proporțională cu atacul.

Efectele stării de legitima apărare

Principalul efect al stării de legitima apărare:. consta în înlăturarea caracterului penal al faptei săvârșite astfel, care este astfel justificata. De asemenea, având în vedere faptul ca fapta devine licita nu pot fi aplicate făptuitorului pedepse. măsuri de siguranța ori alte sancțiuni de drept penal.
 
Starea de legitima apărare produce efecte în rem. Retinerea comiterii faptei în legitima apărare produce efecte și cu privire la participanți.
 
In situația în care existenta legitimei apărări este constatata în cursul urmăririi penale:. procurorul dispune clasarea. Iar dacă este constatata în cursul judecații:. instanta care constata existenta legitimei apărări dispune clasarea.
 
Existenta stării de legitima apărare înlătura răspunderea civila delictuala a făptuitorului. Întrucât acțiunea sau inacțiunea sa nu constituie fapta ilicita. Astfel, art. 1360 C.civ. prevede ca:. „Nu datorează despăgubiri cel care, fiind în legitima apărare, a cauzat agresorului un prejudiciu”.