Nulitatea unui contract / act juridic

Nulitate – Sanctiunea ce lipsește de efecte contractul

by #recuperari-asigurari

O instituie importanta în dreptul civil este reprezentata de nulitate. Astfel ca art. 1246 alin (1) C.civ. dispune ca. orice contract încheiat cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabila este supus nulității. Dacă prin lege nu se prevede o alta sancțiune. Nulitatea lipsește de efecte actul încheiat cu nerespectarea condițiilor prevazute de lege. Nulitatea intervine în cazul în care, la încheierea contractului. actului juridic civil, nu se respecta dispozițiile legale referitoare la condițiile de validitate ale acestuia. Astfel încât, acel contract nu va mai produce, în tot sau în parte, efecte juridice. Nulitatea este o sancțiune ce prezintă următoarele trăsături:

  • este o cauza care atrage ineficacitatea contractului;nulitate
  • produce efecte retroactive;
  • poate interveni fie în temeiul parților , fie în temeiul unei hotărâri judecătorești;
  • presupune un contract încheiat cu nerespectarea unei condiții de validitate;
  • se aplica oricărui act juridic;
  • cauza de nulitate exista în momentul încheierii actului juridic.

Nulitate Absoluta

Nulitate care sancționează nerespectarea unei norme juridice imperative de ordine publica. Norma care instituie o condiție de validitate pentru încheierea contractului.

Cauzele de nulitate absoluta

In baza dispozițiilor legale exprese, sunt lovite de nulitate absoluta:
  • contractele care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman (art.66 C.civ.);
  • contractele încheiate de către persoanele juridice care au ca obiect drepturi ce nu pot aparține decât persoanei fizice (art. 206 C.civ);
  • căsătoria încheiată de către minorul care nu a împlinit vârsta de 16 ani (art. 294 C.civ);
  • căsătoria fictiva ( art. 295 C.civ) ;
  • recunoașterea unui copil după decesul acestuia (art. 415 C.civ);
  • contractele având ca obiect drepturile eventuale asupra unei moșteniri nedeschise încă. (art. 956 C.civ);
  • subarendarea totala sau parțială (art. 1874 C.civ) , etc.

Contractul este lovit de nulitate absoluta atunci când rezulta neîndoielnic din lege ca interesul ocrotit este unul general.

Nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes, de instanta, de procuror sau de alte organe prevazute de lege

Instanta este obligata sa invoce din oficiu nulitatea absoluta. Insa nulitatea absoluta nu poate fi invocata de o persoana complet străină de actul juridic respectiv (nu ar justifica un interes propriu). In cazul unei acțiuni în nulitate al unui contract, calitatea procesuala pasiva aparține tuturor parților contractante. Deci terțul trebuie sa introducă acțiunea în nulitate absoluta împotriva tuturor părților contractante. Nu numai împotriva unei dintre acestea.

Nulitatea absoluta este imprescriptibila. 

Indiferent dacă se valorifica pe cale de acțiune sau pe cale de excepție. De la aceasta regula exista o excepție care rezulta din art.45 alin (5) din Legea nr 10/2001.

Nulitatea absoluta, în principiu, nu poate fi acoperita prin confirmare. 

Art. 1247 alin ( 4 ) C.civ. prevede ca: contractul lovit de nulitate absoluta nu este susceptibil de confirmare decât în cazurile prevazute de lege. Confirmarea expresa sau tacita a nulității absolute fiind, în principiu, inadmisibila. Rezulta ca un eventual act de confirmare ar fi și el lovit de nulitate absoluta.

Nulitatea relativa

Sancționează nerespectarea unei norme juridice care ocrotește un interes individual. Norma care instituie o condiție de validitate pentru încheierea contractului. 

Cauzele de nulitate relativa

Următoarele cauze atrag nulitatea relativa a contractului:
  • nerespectarea regulilor referitoare la capacitatea civila a persoanei;
  • lipsa discernământului la încheierea unui contract (art. 1205 C.civ);
  • viciile de consimțământ;
  • lipsa cauzei (art. 1238 C.civ);
  • nerespectarea dreptului de preempțiune în cazurile expres și limitativ prevazute de lege, etc.
De asemenea , pentru nulitățile virtuale legiuitorul stabilește o prezumție de nulitate relativa.

Nulitatea relativa poate fi invocata, în principiu , numai de persoana interesata. De cel al cărui interes este ocrotit prin dispoziția legal încălcata. Astfel ca nulitatea relativa poate fi invocata:

  • de cel al cărui interes a fost nesocotit la încheierea contractului;
  • de reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercițiu;
  • de ocrotitorul legal al minorului cu capacitate de exercițiu restrânsă;
  • de succesorii părții ocrotite prin norma juridica încălcată ;
  • de procuror, în condițiile prevazute de art. 45 C.proc.civ ;
  • de creditorii chirografi ai părții ocrotite, pe calea acțiunii oblice.
Nulitatea relativa nu poate fi invocata din oficiu de instanta judecătorească.

Nulitatea relativa este prescriptibila pe cale de acțiune și imprescriptibila pe cale de excepție

Nulitatea relativa poate fi invocata pe cale de acțiune numai în termenul de prescripție stabilit de lege. Partea căreia i se cere executarea contractului poate opune oricând nulitatea relativa a unui contract. Chiar și după împlinirea termenului de precriptie a dreptului la acțiunea în anulare. Cu excepția situație în care se invoca nulitatea relativa pentru leziune.

Nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tacita.

Confirmarea este actul juridic prin care se renunță la dreptul de a invoca nulitatea relativa. Confirmarea poate fi expresa sau tacita.
 
Daca din textul de lege nu rezulta felul nulității acesteia. Ori dacă dispoziția legala stabilește doar condiția de validitate pentru încheierea actului juridic. Fara a indica și sancțiunea incidenta, stabilirea felului nulității se face în raport de natura interesului ocrotit. Daca nici în raport de natura interesului ocrotit de norma juridica încălcată nu se poate determina felul nulității. Atunci se va aplica prezumția de nulitate relativa, stabilita de art. 1252 C.civ
 
Trebuie menționat faptul ca în cazul contractelor cu mai multe părți. (în care prestația fiecărei părți este făcuta în considerarea unui scop comun.) ,nulitatea contractului în privința unei parți nu atrage desființarea în întregime a contractului. Afara de cazul în care participarea acesteia este esențială pentru existenta contractului.
 
Efectele prevazute de nulitate sunt aceleași, indiferent de felul nulității. Astfel, ca nu exista deosebire intre efectele produse de nulitate. In ambele cazuri actul juridic lovit de nulitate este lipsit de efecte care contravin dispoziției legale.
 
Efectul nulității consta în desființarea raportului juridic născut din contractul lovit nulitate. Precum și restabilirea situației anterioare. Distinct de desființarea contractului se va putea angaja și răspunderea civila delictuala. In cazul în care nulitatea este imputabila uneia dintre părți.