Prejudiciul urmarea faptei ilicite. Dreptul la repararea prejudiciului

by #recuperari-asigurari on March 13, 2017

Urmarea faptei ilicite este prejudiciul. Astfel, răspunderea civila delictuala este antrenata ori de câte ori exista un prejudiciu. Prejudiciul este măsura reparațiunii, indiferent de gradul culpei. Existenta prejudiciului este esențială, neputând exista răspundere dacă nu s-a produs un prejudiciu. Acest prejudiciu poate fi patrimonial ori nepatrimonial, fiind o dauna suferita de o persoana ca urmare a faptei ilicite. Existenta prejudiciului, indiferent de natura lui, declanșează mecanismul răspunderii civile delictuale. Scopul fiind acela al despăgubirii victimei faptei ilicite. Exista prejudicii cauzate direct persoanei și prejudicii cauzate direct bunurilor sale. Pot fi prejudicii previzibile, cât și prejudicii imprevizibile. De asemenea, exista prejudicii instantanee, cât și prejudicii succesive.

Prejudiciul patrimonial și nepatrimonial

In funcție de posibilitatea evaluării bănești a prejudiciului exista prejudicii patrimoniale și nepatrimoniale.

Prejudiciile patrimoniale: consecințele dăunătoare care au o valoare economica, putând fi evaluate pecuniar. Ex: distrugerea unor bunuri; uciderea unor animale; pierderea clientelei, etc.

Prejudiciile nepatrimoniale: consecințele dăunătoare suferite de o persoana care nu au o valoare economica. Neputând fi evaluate pecuniar. Aceste consecințe rezulta din atingeri și încălcări ale drepturilor personale nepatrimoniale. Acest prejudiciu nu poate fi evaluat direct în bani. Prejudiciul nepatrimonial ori dauna morala reprezinta: atingeri aduse onoarei, demnității, reputației. Prejudiciile constând în suferințe psihice, prejudiciul estetic, prejudiciul de agrement.

Repararea prejudiciului nepatrimonial

In caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, poate fi acordata o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viata familiala și sociala. De asemenea, se acorda despăgubiri pentru durerea încercată prin moartea victimei:

ascendenților;
descendenților;
fraților/surorilor;
soțului
oricărei persoane care poate dovedi existenta unui asemenea prejudiciu.

Dreptul la despăgubire va putea fi cedat numai în cazul în care a fost stabilit printr-o tranzacție ori hotărâre judecătorească definitiva. Dreptul la despăgubire, recunoscut potrivit acestor dispoziții, nu trece la moștenitori. Aceștia îl pot exercita, dacă acțiunea a fost pornita de defunct.

Criteriile de apreciere a prejudiciului moral nu au la baza criterii exacte. In aprecierea lui se au în vedere repercursiunile asupra stării generale a persoanei.

Condițiile necesare prejudiciului

Pentru a fi susceptibil de reparare prejudiciul trebuie sa fie cert și sa nu fi fost reparat încă. Deci, prejudiciul trebuie sa fie cert atât în privința existentei, cât și a posibilității de evaluare. Prejudiciul actual este întotdeauna cert. De asemenea, potrivit art. 1.385 C.civ. și prejudiciul viitor este unul cert, dacă producerea lui este neîndoielnică. Insa, un prejudiciu eventual nu poate justifica acordarea de despăgubiri.

De regula, cel care trebuie sa acopere prejudiciile produse este cel care a săvârșit fapta ilicita. Insa, exista și situații în care altcineva plătește despăgubiri sau realizează anumite prestații. Putând apărea următoarele ipoteze:

Victima primește bani de la o terță persoana fizica sau juridica:

Daca plata se face cu intenția de a scuti pe autorul prejudiciului, atunci autorul faptei va putea fi urmărit doar pentru eventuala diferență. Daca terțul acorda suma cu titlu de ajutor, autorul faptei prejudiciabile va putea fi acționat pentru plata integrala a despăgubirilor.

victima primește pensie de la asigurările sociale:

Daca în cadrul asigurărilor sociale este recunoscut dreptul la ajutor sau pensie. :reparația este datorata numai dacă paguba depășește ajutorul ori pensia. Astfel, victima se va îndrepta, mai întâi, către asigurările sociale. Iar, dacă pensia nu acoperă integral prejudiciul, împotriva autorului pentru diferența de prejudiciu. Pana la soluționarea litigiului, instanta poate dispune acordarea unei despăgubiri provizorii.

Victima are calitatea de persoana asigurata:

In cazul asigurării de persoane. Victima primește de la societatea de asigurare indemnizația de asigurare. Indemnizație care poate fi cumulata cu despăgubirile datorate pentru repararea prejudiciului de către persoana răspunzătoare. Asigurarea de persoane a victimei nu are caracter de despăgubire.
In cazul asigurării de bunuri. Victima asigurata primește indemnizația de la societatea de asigurare. Indemnizație care nu poate fi cumulata cu despăgubirile datorate victimei de autorul prejudiciului. Daca prejudiciul este mai mare decât suma asigurata, autorul prejudiciului va fi obligat la diferență.

Autorul prejudiciul este persoana asigurata

Daca autorul prejudiciului este asigurat, victima va primi despăgubire de la societatea de asigurare. Daca aceasta despăgubire nu acoperă integral prejudiciul, diferența va fi solicitata de la autorul prejudiciului.

Repararea prejudiciului. Stabilirea despăgubirilor.

Repararea prejudiciului este un drept ce se naște din ziua în care acesta este cauzat, chiar dacă dreptul nu poate fi valorificat imediat. Prejudiciul se repara prin acordul părților sau pe cale judiciara (acțiune în răspundere civila delictuala). Când pentru repararea prejudiciului răspund mai multe persoane, răspunderea acestora este solidara.

Principiul reparării prejudiciului pe cale convențională.

Nu este obligatoriu sa se recurgă la o procedura judiciara pentru repararea prejudiciului. Astfel, victima și autorul prejudiciului pot conveni asupra întinderii și a modului de reparare prin buna învoială. Daca însa intre victima și autor nu intervine o convenție ori victima nu este interesata de repararea în natura. :se va exercita acțiunea în răspundere civila delictuala.

Principiul reparării integrale a prejudiciului.

Prejudiciul trebuie reparat astfel încât sa răspundă necesității de a înlătura integral efectele faptei dăunătoare. Prin repararea prejudiciului trebuie restabilita situația anterioara faptei prejudiciabile. Autorul prejudiciului va fi obligat atât la acoperirea prejudiciului efectiv, cât și la beneficiul nerealizat de victima. Adica, câștigul pe care victima nu l-a putut realiza sau/și de care a fost lipsita. Victima poate solicita și cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea ori limitarea prejudiciului. Daca fapta ilicita a determinat și pierderea șansei de a obține un avantaj sau de a evita o paguba. :prejudiciul va fi reparat proporțional cu probabilitatea obținerii avantajului ori a evitării pagubei. O astfel de probabilitate trebuie probata de persoana care solicita despăgubirea. Iar, șansa pierduta sa fie reala și serioasa. La stabilirea întinderii despăgubirii nu se vor lua în considerare nici starea materiala a autorului. și nici starea materiala a victimei. Nici forma vinovăției nu reprezinta un criteriu pentru stabilirea cuantumului despăgubirii. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpa. Dar dacă victima a contribuit. (cu intenție sau din culpa). la cauzarea/mărirea prejudiciului. (sau nu le-a evitat, în tot sau în parte, deși putea sa o facă). cel chemat sa răspundă va fi ținut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o.

Principiul răspunderii solidare.

Atunci când pentru repararea prejudiciului răspund, în același timp, doua sau mai multe persoane. :răspunderea lor este solidara. Este consacrata o solidaritate legala de art. 1.382 C.civ. Astfel, ca nu este posibila o solidaritate rezultata din voința parților. Este instituita obligația fiecărui debitor solidar de a repara întreg prejudiciul. Ulterior, cel care repara integral, are un drept de regres împotriva codebitorului pentru diferita. Intre cei care răspund solidar sarcina reparației se împarte:

– Proporțional – în măsura în care fiecare a participat la producerea prejudiciului;

-In raport de intenția sau gravitatea culpei fiecăruia. (când nu se poate stabili contribuția fiecăruia);

-In mod egal. Daca nu se poate împarți sarcina reparației.

Principiul reparării în natura a prejudiciului.

Prejudiciul trebuie reparat în natura ori de câte ori este posibil și prezintă interes pentru victima. Prejudiciul se repara în natura prin restabilirea situației anterioare. Daca acest lucru nu este cu putina, ori victima nu dorește reparația în natura, prejudiciul se repara prin plata unei despăgubiri. Stabilirea despăgubirii poate fi rezultatul convenției parților sau a hotărârii judecătorești. Acesta modalitate reprezinta forma de reparare a prejudiciilor prin echivalent.

Despăgubirea în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății unei persoane trebuie sa cuprindă:

echivalentul câștigului din munca de care cel păgubit a fost lipsit sau pe care este împiedicat sa-l dobândească. Reprezinta efectul pierderii sau reducerii capacității sale de munca;
cheltuielile generate cu îngrijirea medicala. Pe lângă echivalentul câștigului din munca, cel păgubit are acest drept. Reprezinta toate sumele de bani avansate în vederea medicamentelor, tratamentului și îngrijirii medicale;
cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viata ale celui păgubit. Reprezinta diminuarea capacităților fizice și psihice ale victimei, ca urmare a prejudiciului;
orice alte prejudicii materiale. Precum, costul unei proteze, plata unui însoțitor.

La stabilirea despăgubirii pentru pierderea sau nerealizarea câștigului din munca se va tine seama de:

venitul mediu net lunar din munca al celui păgubit din ultimul an înainte de pierderea/reducerea capacității de munca;
venitul lunar net pe care l-ar fi putut realiza. In situația în care victima prejudiciului nu avea niciun venit la momentul vătămării. In aceasta situație se va tine seama de calificarea profesionala pe care o avea sau era în curs sa o primească;
venitul din munca mai mare în baza unui contract care nu a fost pus în executare. Acest venituri vor trebui probate pentru a fi luate în calcul;
salariul minim net pe economie. Atunci când cel păgubit nu avea o calificare profesionala și nici nu era în curs sa o primească.

Despăgubirea în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății minorului va fi datorata:

de la data când, în mod normal, minorul și-ar fi terminat pregătirea profesionala pe care o primea;
pana la finalizarea pregătirii profesionale. Daca minorul avea un câștig la momentul vătămării, despăgubirea se va stabili pe baza câștigului de care a fost lipsit;
pe baza venitului net pe care l-ar fi putut realiza. Atunci când minorul nu avea un câștig. Se va tine seama de calificarea profesionala pe care minorul o primea sau era în curs.
pe baza salariului minim net pe economie. Atunci când minorul nu avea o calificare profesionala și nici nu era în curs de a primi una.